OCEL - Biologie generală

$Biologie generală$

... Vitalitatea unei plante nu trebuie pusă totdeauna în legătură cu abundenţa, respectiv sociabilitatea ei, aceasta fiind adeseori un caracter specific, legat de modul de reproducere și uneori de factori cu acțiune strict locală.
Al. Beldie (1960)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,

Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z

Termen	Definiție
OCEL	(lat. ocellus — ochi mic) — receptor elementar de lumină, prezent la nevertebrate (arahnide, miriapode, la multe insecte). La insecte, ocelii sunt de două tipuri: oceli dorsali sau primari (în număr de pînă la 3) specifici adulților și nimfelor, și oceli laterali (stemate: de la o singură pereche până la 6 — 7 perechi), care se întâlnesc de regulă la larve. La plante, celulă mare din epiderma frunzei specializată pentru recepția luminii.

Termen

Definiție

OCEL

(lat. ocellus — ochi mic) — receptor elementar de lumină, prezent la nevertebrate (arahnide, miriapode, la multe insecte). La insecte, ocelii sunt de două tipuri: oceli dorsali sau primari (în număr de pînă la 3) specifici adulților și nimfelor, și oceli laterali (stemate: de la o singură pereche până la 6 — 7 perechi), care se întâlnesc de regulă la larve. La plante, celulă mare din epiderma frunzei specializată pentru recepția luminii.