… atunci când voința îl face pe animal să execute vreo acțiune, organele care trebuie s-o execute sunt imediat stimulate prin afluxul de fluide fine (fluid nervos).

J. B. Lanwrck (1806)

Există 2328 rezultate în dicționar. ,
Caută în dicționar
Termenul începe cu Conține Căutare exactă Căutare aproximativă
Toate A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T U V W X Y Z
Termen Definiție
OCCIPITAL

(lat. occiput — ceafă) — os nepereche, situat în partea posterioară a cutiei craniene și care se articulează cu coloana vertebrală. Spre partea bazală se găsește așa-numitul orificiu occipital prin care trec spre canalul vertebral măduva spinării și nervii spinali. La amfibieni și mamifere, de o parte și de alta a orificiului occipital, există câte o apofiză ovală numită condil occipital. Cei doi condili se articulează cu prima vertebră cervicală — atlas.