Celula epidermică embrionară sau celula universală (celule epidermice care nu sunt specializate într-un sens anumit) posedă în stare difuză diferitele proprietăți care caracterizează diversele categorii de celule specializate care derivă din ea. 
Emil Racoviță (1896)
| Termen | Definiție |
|---|---|
| OPERCUL |
(lat. operculum — capac) — 1. Căpăcelul cu care se termină capsula (urna în care se află sporii haploizi) la mușchi. 2. Pliu tegumentar care acoperă deschiderea branhială la p... |
| OPERON |
model propus de F. Jacob și J. Monod, în 1961, pentru mecanismul genetic al reglării sintezei proteinelor la procariote. Un operon este alcătuit dintr-o secvență de ADN, formată din câtev... |
| OPINE |
aminoacizi neobișnuiți, derivați din arginină sintetizați de celulele din tumorile induse la plante (dicotiledone), de bacteria Agrobacterium tutnefaciens. În celulele normale ale plantelor... |
| ORAL |
(lat. os; oris — gură) — care se referă la gură; dispus în partea în care se găsește gura sau orientat spre gură (antonim, aboral). |
| ORBICULAR |
(lat. orbis — înconjurat) — care se referă la mușchii circulari, ale căror fibre înconjură gura, ochiul etc. |